Alpi - 2010
Austria: Zillertal si Oetztal alpes
Dupa ani buni de munte romanesc, ne-am indeplinit in sfarsit un vis, acela de a vedea Alpii. Hotarasem inca de anul trecut ca o parte a concediului 2010 sa-l facem in Alpi.
Studiasem destul de mult alpii pe internet in orele lungi de plictiseala de la scarbici. Ma speria gandul ca fiind un lant muntos asa de mare, nu stiam exact ce grupa a Alpiilor sa aleg, cum sa facem ca sa acoperim cat mai mult din ei, deasemenea sa vizitam cele mai spectaculoase zone. Pana la urma mi-am dat seama ca nu avem cum sa facem noi prea multe in cele 10 zile alocate turei. Am decis sa alegem max. 2 zone, pentru inceput din Alpii Austrieci.
Am ales Austria deoarece este cea mai buna zona sa cunosti Alpii, mai putin costisitoare, mai putina aglomeratie decat in Elvetia si Franta(Chamonix). Alpii sunt delimitati in multe masive separate, unele fiind cat Fagarasul nostru, altele mult mai inalte si mai intinse. Alegerea noastra a fost Alpii Zillertal (in zona centrala a Alpiilor Austrieci ) si Alpii Oetztal (la granita cu Italia si Elvetia).
Pana la urma totul a iesit bine pentru primul concediu in Alpi, din cele 10 zile, 4 am stat pe drum (dintre care 2 in Romania !!! ), in 3 zile am resuit sa urcam de 3 ori pe munte, iar in restul de 3 am vizitat 2 cascade (Krimml si Stubai), am facut un traseu de ViaFeratta si 3 ture mai lungi cu mtb-urile.
Greseli pe care le-am facut: prea putine zile alocate unui concediu la munte in alpi, am ales o zona (Zillertal) unde aproape tot masivul este parc national si acolo erau f f multe restrictii, am carat prea mult echipament si prea putina mancare din Romania, ne-am propus sa facem prea multe activitati pentru cat timp am avut la dispozitie. In concluzie tura viitoare o sa fie mult mai clara ca si destinatii/activitati.
O scurta descriere la ceea ce a iesit:
Ziua 1- lungul drum spre granita: prea multe nu sunt de zis aici, ne-am tarat prin traficul Romaniei, pe ruta: Sibiu - Rm. Valcea - Tg. Jiu -Petrosani - Caransebes -Timisoara (400 km). In Timisoara am aschimbat masina si l-am cules pe Adi.
Ziua2 - iesim prin Vama Cenad - Timisoara catre Szeged apoi pe autostrada catre Salzburg. Seara ajungem seara in St.Johhan im Pongau la 80 km de Salzburg unde campam. Tot drumul plouase si nu am reusit sa admiram mare lucru din peisajele Austriei.
 |
| Dimineata in St Johhan im Pongau |
Ziua3 - pornim din St.Johhan cu destinatia Krimml (alpii Zillertal), unde vizitam cascada Krimml, cea mai mare din Austria ca si debit, deasemenea cea mai inalta cascada din Europa.
Aici trebuia sa fie prima zona unde aveam sa ne instalam corturile, dar fiind Parc National suntem alungati rapid de multele restrictii impuse (campari interzise, toate drumurile in afara de cel national interzise circulatiei masinilor). Plecam catre urmatoarea localitate - Gerlos (o statiune micuta din zona Ziller) Gasim o vale mult mai primitoare, cu acces catre munte, multe pensiuni un camping micut.
 |
| Cascada Krimml (structurata in 4 trepte), aici se vede ultima (cea de jos) |
Seara, profitam de timpul ramas si bagam o tura faina cu mtb-urile. Urcam din camping ~1.100m pana la 1.800m, pe un traseu asfaltata, din zecile cate erau acolo (Zillertal MTB Arenna).
 |
| Florin si Adi |
 |
| Toate aleile erau asfaltate, in acele grajduri dorm vacutele mov |
 |
| Orice este amenajat aici, sa arate cat mai bine |
Ziua 4 - In sfarsit a venit ziua in care urcam la munte!!! Ne uitam noi pe harta si ochim un pas aflat la 2800m alt. Problema e ca pana unde incepea urcarea era un lung drum forestier ~8 km, pe care am hotarat sa-l facem cu masina sa salvam cat mai mult timp. Bineinteles ca am facut doar 500 m, unde am dat de cel mai intalnit semn din muntii Austricei (Interzis circulatiei masinilor). Cu aceste restrictii europenii au reusit sa scape de grataristi si de pantofari, asa ca ar fi binevenite si la noi ... Am luat-o la bocanc si nu ne-a parut rau ...Dupa cei 8 km de drum forestier incepe o urcare violenta. Urcam in zig-zag si castigam altitudine foarte repede. Mada, Adi si Florin renunta chiar sub pas, unde incepe un jgheab plin de bolovani acoperiti cu zapada proaspat cazuta. Eu decid sa urc, desi eram in bocanci de vara. Pasul e prea aproape sa fie ratat. Ajung sus si nu regret deloc, in zare se deschid multe panorame cu creste foarte ascutite si multe varfuri de 3000+
 |
| Adăugaţi o legendă |
 |
| Milka si Adi |
 |
| Aici se termina drumul forestier |
 |
| Mada si Florin |
 |
| Eu si o superba creasta din stranga vaii pe care urcasem |
 |
| Panorama care se vede din pasul aflat la 2800m, catre valea adiacenta celei pe care am urcat |
 |
| Varfuri de 3000+ |
 |
| Poza catre Valea Gerlos |
 |
| Creste din Zillertal |
 |
| Oamenii s-au plictisit cat eu am urcat sus in pas ... |
 |
| Mada |
 |
| Mada again |
 |
| Plimbare prin Solden |
Ziua 5 - Vremea rea ne goneste catre cealalta locatie aleasa, si anume Oetztaller Alps - Statiunea Solden. Aflata la granita cu Elvetia si Italia, este un punct foarte important pe harta skiului mondial (aici se tine etapa de cupa mondiala in luna oct - pe ghetarul aflat la 3200 m). Deasemenea este principalul punct de acces catre vf. de 3000+ din aceasta zona.
Ne cazam la singurul camping din
Solden.
 |
| Locusorul nostru in camping |
Avem toate conditiile posibile: gazon suficient cat sa pui 2 corturi si o masina, dusuri, bucatarie, camere de zi cu tv, garaj pt bicle, spalatorie chiar si panou de catarat indoor! Seara am iesit cu mtb-urile sa colindamtiunea Solden, urmand ca a doua zi sa urcam pe ghetar.
Ziua 6 - Urmeaza a doua urcare la munte, de data asta pe ghetar. Profitam de faptul ca se poate ajunge la Tiefenbachgletcher ~2800m cu masina si punem si 3 bicle deasupra. Lasam masina in parcare si urcam cu gondola pana la 3200 m (17 euro taxa de drum + 15 euro cabina/pers).
Suntem la 3200 m intr-un punct de belvedere ancorat deasupra unei prapastii si ne holbam la panorame ca niste tarani veniti la oras: uau! ce tare! ce peisaje! cate varfuri de 3000+ in zare!
 |
| Punctul de Belvedere unde poti admira o panorama de aproape 360 grade |
 |
| Florin |
 |
accesul catre parcare de la 2800m se face prin tunel
|
 |
| Creasta care defineste granita Italo-Austriaca |
 |
| Creasta ce desparte valea Pitztal de valea Solden |
 |
| Vedere catre varfurile din valea Kaunertal, urmatoate vale dupa Solden si Pitztal |
 |
| Dreapta: Varful WildSpitze 3774m |
Dam un tur al ghetarului, zapada e foarte compacta si stabila asa ca nu avem nevoie de coltari si pioleti ... panta este foarte lina. Coboram apoi pe partia de ski inapoi la parcare.
 |
| Adi, Mada, eu si Florin, varfuri de peste 3500 in spate :) |
Ajungem la masina epuizati de mersul prin zapada apoasa ... Mada ia masina iar noi pe bicle - urmeaza coborarea !!! 1800 dif. de nivel - coborare pe asfalt, top speed 70 km/h, panta medie de 10%, in unele locuri 16%. Ajungem fericiti la cort, dupa primul contact de altitudini de peste 3000 m. Seara relaxam in camera de zi alaturi de niste bere nemteasca.
Ziua 7 - ploaie si tura pe bicle
Ne trezim intr-o ceata deasa si urata, este frig si prognoza nu arata prea bine. Ne uitam pe camerele web de la 3000m si este la fel de urat. O mai lalaim prin camping si hotaram sa salvam ziua printr-o tura cu mtb-urile.
Cautam un traseu mai lung din zecile existente in Oetztaller MTB Arena.
Traseul ales urca in altitudine foarte repede, serpentinele sunt multe si pline de ace de par. Ajungem la cabana mai mult plouati si bem cel mai scump ceai platit vreodata. Urmeaza o coborare tehnica, care ne umple de noroi ... ajungem la camping direct in spalatorie.
Seara ne-am dat pe panoul de catarat din receptie. Din pacate nu aveam la noi papucii de catarat dar pana la urma am reusit sa rupem niste trasee.
Niste beri austriece ne-au tinut de urat si ne-au dat curaj pt catarat.
Ziua 8 - a treia urcare la munte si cea mai faina
Pentru a treia urcare la munte am ales un traseu lung, cu urcare pe un varf de 3600 m, numit KreugSpitze, de pe care se puteau vedea foarte multe creste si varfuri din Italia si Elvetia.
Am urcat din Solden cu masina catre statiunea Vent aflata la 1800m alt., apoi treking pe poteca pana la Refugiul Martin Busch ~2500 m.
 |
| Staiunea Vent (pe versantul din stanga erau partii de ski foarte inclinate!) |
 |
| Poteca catre Refugiu |
 |
| Refugiul Martin Busch ~2500 m (120 locuri cazare - full toata vara) |
De la refugiu a urmat adevarata urcare pana pe KreugSpitze 3600 m. Ce am vazut de pe acel varf ... a fost cireasa de pe tort (zeci de varfuri de peste 3500m, vai glaciare, ghetari, piscuri ascutite fara zapada, s-a vazut mult inspre Elvetia si Italia, am vazut chiar si Dolomitii !!!)
 |
| Vedere catre Elvetia |
 |
| Creasta din spatele nostru defineste grantita dintre Austria si Italia (vf. din dreapta Cima Nerra 3700m) |
 |
| Vedere catre Italia (grupul Senale) |
 |
| Summit pe Kreugspitze - 3600 m |
Ziua 9 - Viaferatta pe langa cascada Stubai
Ultima zi am lasat-o pentru Viaferatta, unii dintre noi fiind incepatori in acest domeniu am ales un traseu foarte usor dar spectaculos ca si panormama (traseu care urca prin stanga cascadei Stubai - gradul A,B). Cascada Stubai este la fel de mare ca si Krimml, dar are un debit mai mic. Ca si echipament nu trebuie mare lucru: bocanci, ham escalada, 2 zelburi mai lungi + 2 carabiniere mari si casca pe cap.
 |
| Adi la intrare in traseu |
 |
| Scara |
 |
| Adi, Mada si Florin |
 |
| Traseul era foarte usor si uneori prea asigurat |
 |
| Mada si Florin |
 |
| Cascada Stubai, vazuta de sus |
 |
| Trecere deasupra cascadei |
 |
| Cascada Stubai |
Ziua 10 -Lungul drum spre Romania
Plecam din Solden, tristi pentru ca s-a terminat repede, dar totusi recunoscatori, deoarece am avut noroc cu vremea, care ne-a permis sa vedem superbele crestele ale alpiilor. Auzisem de concedii in Alpi ratate din cauza vremii si chiar nu vream sa ni se intample si noua. Pentru prima experienta cu muntele strain a fost bine, am invatat multe lucruri despre o asemenea iesire si sunt sigur ca tura viitoare o sa fie altceva. Avem in plan Dolomitii si zona Chamonix.
